common places

forwarded from Ziarul de Iasi, Romania

http://www.ziaruldeiasi.ro

Serviciile drepturilor de coautor
Autor: Catalin GHEORGHE
Sintem responsabilizati sa acceptam drepturile proprietatii intelectuale si, in acelasi timp, sintem tentati sa apelam la argumentul libertatii accesului la cultura.
Producem si consumam cultura, vindem si cumparam, chiar si simbolic, insa atunci cind vine vorba despre drepturi ne aflam la mijloc, intre copyright si copyleft. Sintem responsabilizati sa acceptam drepturile proprietatii intelectuale si, in acelasi timp, sintem tentati sa apelam la argumentul libertatii accesului la cultura. Intre cele doua dogme se creeaza un spatiu de tensiune in care tindem sa ne supunem si sa ne impotrivim.
Drepturile de tip copyright sint un set de drepturi exclusive care regularizeaza intrebuintarea unui anumit tip de informatie produsa de un “autor”, de unde si expresia “drepturi de autor”. Pentru cei care au asimilat termenii criticii culturale de dupa anii ’60, termenul de “autor” excita scepticismul. S-a insistat atit de agresiv pe ideea “mortii autorului” ori a “autorului multiplu”, incat te intrebi, considerabil razvratit, despre ce drepturi este vorba. Daca “moartea autorului” inseamna substituirea sa cu “vitalitatea cititorului”, caci produsul cultural devine o entitate independenta care provoaca viscerele si sensibilizeaza ratiunea, inseamna ca drepturile se dizolva in efervescenta continutului cultural dintre un autor, cel care a recompus din compozitii anterioare lui, si celalalt autor, cel care descompune pentru a recompune la rindul sau. In acest caz, drepturile sint impartite. Ce drept are un autor in fata drepturilor celuilalt autor cu care se confrunta?! Iar, in celalalt caz, de ce sa revina drepturile doar unui autor, cind se poate demonstra de catre un “autor” intermediar ca avem de-a face cu un autor multiplu?!
Pe de alta parte, atunci cind iesim din zona proceselor de constiinta facute in contul “autorului cazut din drepturi”, respectiv din zona drepturilor morale, avem datoria intelectuala de a evalua drepturile juridice si comerciale ale autorului. Fiind oarecum interconectate, cele doua tipuri de drepturi fac obiectul unor hotariri legislative facilitate si protejate de decizii politice. In multe cazuri, insa, presiunile anumitor corporatii multi-nationale, care produc marfa culturala sub licenta de copyright, determina luarea anumitor decizii politice care creeaza un cadru legislativ de forta majora. Astfel, legile copyright-ului sint susceptibile de capitalizare prin manipularea constiintelor consumatorilor. In contrapondere, insa, sustinatorii licentelor copyleft, care nu isi rezerva drepturi de monopolizare si intrebuintare strict comerciala a produselor culturale, pot fi considerati adeptii unui gen de “nesupunere civila la privatizarea continuturilor culturale”.
Drepturile de tip copyleft presupun inlaturarea restrictiilor cu privire la distribuirea culturii si modificarea continuturilor culturale in functie de retoricile creative ale unor comunitati. Aceste precizari nu presupun realizarea unui salt de la drepturile autorului la drepturile receptorului, cita vreme, atunci cind vorbim despre versiunile derivate ale unor lucrari, receptorii devin autori, care nu isi rezerva, ci isi declina drepturile in favoarea reintrebuintarii creative si colective a muncii lor.
Restrictiile de tip copyright intaresc canoanele si-i izoleaza cultural pe autori sub alibiul proprietatii intelectuale. In fapt, insa, eticheta “proprietatii intelectuale” este un instrument de capitalizare a veniturilor celor care sustin ca reprezinta autorii. Industria “proprietatii intelectuale” copleseste consumul proceselor morale ale celor care ar trebui sa intrebuinteze creativ libertatea culturala.
Sintem prinsi intre doua ideologii care ne-au intrat in singe si intre care putem discerne doar daca sintem co-interesati. Recunoastem copyright-ul doar daca cei care uzeaza de brand-ul “proprietatii intelectuale” ar recunoaste responsabilitatea lor fata de memoria, imaginatia si reflectia noastra colectiva. Sustinem copyleft-ul doar in masura in care intrebuintarea si diseminarea operelor culturale se constituie intr-un proces complex de imbunatatire creativa a vietii noastre culturale.

Filed under: news
Comments Off on Catalin Gheorghe, on (collective) authorship in Romania